Cineva îmi spunea: "viitorul e reflexia prezentului, aşa că succesul e inevitabil pentru mine". Sunt convinsă că acest succes se va repurta şi asupra mediului.Uitaţi-vă în jur; trebuie verdeaţă - mai multe păduri, mai puţină energie consumată, mai puţină poluare, iar natura nu are nevoie de gunoaie. Şi toţi vom avea de câştigat. Cine nu îşi doreşte să traiască într-o lume mai curată ,mai plină de verdeaţă şi cu un aer mai proaspat? Toţi. Atunci trebuie să trecem la treabă,în folosul nostru,al generaţiilor următoare,şi cel mai important,al raiului care se numeşte Terra.
Mă bucur că a început şi la noi "marketingul verde", sensibil la problemele mediului. Deci vorbesc în cunoştinţă de cauză,cunosc foarte bine limitele naturii,chiar dacă e "aparent" un sistem autoreglabil. Dar altceva contează,nu trebuie să avem doctorate ,pentru a ştii că :dacă plantăm copaci vom îmbunătăţi calitatea aerului prin aport de oxigen,că defrişările fac ravagii pe orice component de mediu (temperaturi mai mari, alunecări de teren, inundaţii), că doar reciclând putem avea o presiune mai mică asupra rezervelor şi putem obţine o dezvoltare durabilă. Noi dintotdeauna am trăit în armonie cu natura,ea ne-a fost casă şi masă,ea ne-a protejat Toate aşezările sunt pe un curs de apă,si multe lângă păduri.Avem nevoie de ea,dar si ea are nevoie de noi.
Ne ferim să mâncăm alimente alterate,dar trebuie să ne gândim că mai întâi de toate,noi tărim cu oxigen (aer),care trebuie să fie suficient şi în condiţii bune, adică "nealterat" de poluanţi (oxizi,sulfaţi,azotaţi,metan,pulberi,funingine).
Sunt multe aspecte la care să ne gândim şi poate apoi ne reconsiderăm felul de viaţă şi,poate vom planta mai mulţi copaci,şi vom începe să reciclăm.
Problemele sunt compexe,la nivel global,şi va fi o provocare imensă pentru omenire să amelioreze impactul ei fantastic asupra mediului natural.
Eu sunt optimist şi cred că vom ajunge cândva la un echilibru. Până atunci,trebuie să facem ce spunem şi să spunem ce facem,adică să nu fim ipocriţi,ci să facem ceva cu adevarat.Eu întotdeauna voi încerca să învăţ oamenii că natura face parte din fiinţa noastră . Nu ne-am născut în mall-uri şi autostrăzi, ci ne tragem şi trăim pe baza mediului înconjurator. Desigur că nu e uşor ,dar trebuie făcut. Dacă îţi intră în obişnuinţă ţi se pare un lucru firesc.
Am constatat o lipsă mare de educaţie ecologică,care are multe cauze..Nu avem dreptul în primul rând să ne batem joc de natură. Noi nu avem voie să intervenim asupra naturii,nu ne putem juca de-a Dumnezeu,suntem mici şi doar o farâmă în trecerea timpului şi imensitatea Universului.Nu suferim doar noi din cauza poluării şi a nesimţirii multora dintre oameni, ci suferă şi animalele, păsările, apele, pădurile, peştii, aerul,şi în ultimă instanţă tot Globul. Este o nebunie curată să stăm cu mâinile în sân. Impactul omului asupra mediului e indiscutabil şi evident pentru oricine.
Mă bucur că a început şi la noi "marketingul verde", sensibil la problemele mediului. Deci vorbesc în cunoştinţă de cauză,cunosc foarte bine limitele naturii,chiar dacă e "aparent" un sistem autoreglabil. Dar altceva contează,nu trebuie să avem doctorate ,pentru a ştii că :dacă plantăm copaci vom îmbunătăţi calitatea aerului prin aport de oxigen,că defrişările fac ravagii pe orice component de mediu (temperaturi mai mari, alunecări de teren, inundaţii), că doar reciclând putem avea o presiune mai mică asupra rezervelor şi putem obţine o dezvoltare durabilă. Noi dintotdeauna am trăit în armonie cu natura,ea ne-a fost casă şi masă,ea ne-a protejat Toate aşezările sunt pe un curs de apă,si multe lângă păduri.Avem nevoie de ea,dar si ea are nevoie de noi.
Ne ferim să mâncăm alimente alterate,dar trebuie să ne gândim că mai întâi de toate,noi tărim cu oxigen (aer),care trebuie să fie suficient şi în condiţii bune, adică "nealterat" de poluanţi (oxizi,sulfaţi,azotaţi,metan,pulberi,funingine).
Sunt multe aspecte la care să ne gândim şi poate apoi ne reconsiderăm felul de viaţă şi,poate vom planta mai mulţi copaci,şi vom începe să reciclăm.
Problemele sunt compexe,la nivel global,şi va fi o provocare imensă pentru omenire să amelioreze impactul ei fantastic asupra mediului natural.
Eu sunt optimist şi cred că vom ajunge cândva la un echilibru. Până atunci,trebuie să facem ce spunem şi să spunem ce facem,adică să nu fim ipocriţi,ci să facem ceva cu adevarat.Eu întotdeauna voi încerca să învăţ oamenii că natura face parte din fiinţa noastră . Nu ne-am născut în mall-uri şi autostrăzi, ci ne tragem şi trăim pe baza mediului înconjurator. Desigur că nu e uşor ,dar trebuie făcut. Dacă îţi intră în obişnuinţă ţi se pare un lucru firesc.
Am constatat o lipsă mare de educaţie ecologică,care are multe cauze..Nu avem dreptul în primul rând să ne batem joc de natură. Noi nu avem voie să intervenim asupra naturii,nu ne putem juca de-a Dumnezeu,suntem mici şi doar o farâmă în trecerea timpului şi imensitatea Universului.Nu suferim doar noi din cauza poluării şi a nesimţirii multora dintre oameni, ci suferă şi animalele, păsările, apele, pădurile, peştii, aerul,şi în ultimă instanţă tot Globul. Este o nebunie curată să stăm cu mâinile în sân. Impactul omului asupra mediului e indiscutabil şi evident pentru oricine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu